Ce miscari se mai fac la PNDR?

Dupa cum am vazut in recentele comentarii de pe blog, nici PNDR-ul nu se simte prea bine. Am cautat si iata ce am gasit pe Money.ro: “Administratorul public al judeţului Covasna, Klarik Laszlo, a declarat că UDMR se gândeşte “foarte serios” să solicite asistenţă din partea Comisiei Europene pentru evaluarea proiectelor depuse la Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013, considerând că banii ar fi direcţionaţi politic”.

Daca ne amintim bine, Klarik Laszlo Attila a fost directorul Agentiei SAPARD care a demisionat in timpul mandatului lui Ciolos … macar putem considera ca stie despre ce vorbeste…

Iata ce zice articolul de pe www.money.ro (citeste integral aici).

“Reprezentantul CJ Covasna a prezentat luni o situaţie potrivit căreia la nivelul judeţului au fost depuse pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 19 proiecte, dintre care 15 au trecut de prima fază, însemnând proiecte de peste 40 de milioane de euro.
Klarik susţine că ar fi existat la nivelul acestui program “piedici birocratice” pentru ca doritorii mai puţin informaţi să nu reuşească să depună cerere de finanţare.

“Criteriile de punctaj nu sunt care să fie interpretabile şi lasă puţin spaţiu de manevră politicului să dirijeze banii acolo unde ar dori să ajungă, şi atunci au căutat tot felul de metode de a influenţa un pic soarta acestei sesiuni”, a afirmat administratorul public al judeţului Covasna.

El susţine că ar fi avut loc şi o modificare în Ghidul Solicitantului pe măsura 322, care înlocuia un citat care permitea crearea unei infrastructuri acolo unde nu există în “localitatea (satul respectiv)”, cu altul în care se vorbeşte de crearea reţelei de infrastructură acolo unde nu există în “localitatea (comuna respectivă)”. Mai mult, spune Klarik, Ghidul solicitantului redefineşte termenul de localitate, deşi acesta este definit prin lege organică.

Administratorul public al judeţului Covasna a spus că un primar a fost nevoit să refacă toată documentaţia şi să regândească tot proiectul întrucât avea infrastructura respectivă în altă localitate a comunei”.

Cum s-a incurcat Ministerul muncii in procentele pentru finantarea proiectelor

Daca tot suntem la capitolul „de ce se mai resping proiectele” pe Programul „Dezvoltarea resurselor umane”, iata si cazul nostru. Suntem o companie privata si am depus anul trecut un proiect pe componenta 3.2. „Formare profesională şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi pentru promovarea adaptabilităţii”. Ghidurile solicitantului pe fiecare regiune in parte pot fi consultate aici (Axa 3 – Domeniul 3.2.).

Ce scrie in Ghid:

“În cazul în care reprezentaţi o persoană juridică de drept privat cu scop patrimonial, contribuţia dumneavoastră în calitate de solicitant este de 5% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile, pentru intervenţiile care nu intră sub incidenţa ajutorului de stat. În fiecare situaţie în care o formă de ajutor de stat, definit în conformitate cu art.87.1 al Tratatului UE, este inclusă în realizarea unui proiect, AMPOSDRU/OI va aplica condiţiile prevăzute în regulamentele de exceptare. În acest caz, în funcţie de tipul ajutorului de stat şi în funcţie de tipul organizaţiei solicitante, procentul aferent contribuţiei pentru proiect este diferit”.

“În fiecare situaţie în care o formă de ajutor de stat, definit în conformitate cu art.87.1 al Tratatului UE, este inclusă în realizarea unui proiect, AMPOSDRU va aplica condiţiile prevăzute în regulamentele de exceptare”.

Pentru ca aceste precizari erau destul de vagi, si ca Autoritatea de Management nu elaborase, la acea data, nicio procedura speciala pentru ajutoarele de stat, am considerat ca este bine sa solicitam clarificari.

Am intrebat urmatoarele:
1.Tinand cont de faptul ca nu este inca reglementata procedura referitoare la ajutorul de stat pentru formare, ce cota de cofinantare trebuie sa prevedem in buget?
2.Daca aplicam cu o cofinantare bugetata de 5% si, pana la evaluare, se reglementeaza schema ajutorului de stat pentru formare, proiectul este respins sau se solicita, la contractare, marirea cofinantarii? Pentru acest al doilea caz: daca solicitantul refuza cresterea cofinantarii si implicit refuza semnarea contractului, se aplica reglementarea privind excluderea ca solicitant eligibil pentru urmatorii 2 ani?
3.Reglementarile (norme metodologice etc) privind ajutorul de stat se publica pe siteul FSE sau trebuie sa urmarim siteul Consiliului Concurentei sau al Monitorului Oficial?

Si am primit raspuns:

“1.Cota de cofinantare ce trebuie prevazuta in bugetul dumneavoastra este 5%
2.Se va elabora un ghid care va detalia modul de aplicare, activitatile, beneficiarii si cheltuielile eligibile, intensitatea ajutoarelor precum si regulile care trebuie respectate in ce priveste ajutorul de stat si ajutorul de minimis
3.Atat ghidul cat si normele metodologice vor fi publicate pe site-ul www.fseromania.ro“.

Cu toate acestea, toate proiectele ce cuprindeau ajutor de stat au fost respinse. Iata argumentul:

„Prin urmare, cererea dumneavoastra de finantare este respinsa deoarece Bugetul proiectului nu respecta prevederile articolului 39 alin.2 din Regulamentul 800/2008 si a Ghidului Solicitantului sub-capitolului 1.3. in ceea ce priveste respectarea procentelor de cofinantare pentru formarea specifica sau formarea generala (intensitatea ajutorului)”

Adica… exact ce ii intrebasem cu cateva saptamani mai devreme!
Asadar, desi am urmat instructiunile scrise ale Autoritatii de Management, proiectul nostru, precum si cele ale altor companii in situatii similare, au fost respinse din cauza procentului gresit de cofinantare.

Greseala a fost a Autoritatii de Management de la bun inceput. Sigur ca procentele pentru ajutoare de stat sunt diferite, dar nu existau niste reguli oficiale aprobate in acest sens! Autoritatea de Management nu trebuia de la bun inceput sa amestece componenta respectiva cu proiectele de ajutor de stat!

Faptul ca AMPOSDRU a permis, prin Ghid, sa se depune proiecte vizand ajutorul de stat a fost ilegal (nerespectand regulamentul 800/2008 care obliga statul membru sa faca scheme diferite de ajutor de stat fata de chemele de grant) si a dus beneficiarii in eroare.

Am facut si o contestatie, lucru care nu a condus la nicio concluzie pozitiva din punct de vedere al aprtobarii proiectului, dar acum putem actiona in instanta Ministerul.

In contestatie am explicat ca respingerea cererii de finanţare este netemeinică şi nelegală si ca motivele de respingere sunt nesustinute de probe.

Un argument este acela ca AM POS DRU a permis includerea in cererile de finantare a unor forme de ajutor de stat dar nu si-a indeplinit si obligatia de a elabora o schema de ajutor de stat in acest sens, omisiune pentru care nu poate fi tras la raspundere beneficiarul. Autoritatea ar fi trebui sa propuna beneficiarului alte cote de cofinantare pentru activitatile care se incadreaza in definitia ajutorului de stat.

Alt argument: procentele de cofinantare nu sunt criterii de eligibilitate si nici citerii de selectie, conform Ghidului Solicitantului, iar respingerea proiectului pe acest motiv este neintemeiata juridic.

In fine, am amintit in contestatie ca am solicitat AMPOSDRU clarificari privind ajutorul de stat inaintea depunerii cererii de finantare, si ni s-a comunicat “cota de cofinantare ce trebuie prevazuta in bugetul dvs. este de 5%”.

Daca Autoritatea isi mentine decizia de respingere a proiectului, putem considera ca am fost dezinformati si vom actiona institutia in instanta pentru a recupera pierderile financiare suferite din cauza dezinformarilor si a documentelor nelegale furnizate.

Eusebiu Damian

Cum pot dezlega misterul? A fost sau nu proiectul meu selectat pentru finantare?

Astept de jumatate de an sa aflu daca proiectul pe care l-am depus este sau nu este acceptat pentru finantare, prin Fondul Social European. Oficialii din Ministerul Muncii au declarat ca in maximum doua saptamani toti solicitantii vor primi un raspuns, iar termenul a expirat vineri, 10 iulie. Nu am primit nimic pana vineri, si nici luni, 13 iulie. In plus, am sunat la numerele de telefon de contact ale Autoritatii de management, unde functionarii m-au asigurat ca au trimis raspunsul pe fax si, incercand sa lamuresc situatia, m-au expediat nervosi: “Daca aveti reclamatii, trimiteti la adresele de pe site”. Oare ce ar trebui sa fac ca sa aflu raspunsul?

Nu este numai situatia mea, din cate se pare, ci si a altor solicitanti de finantare prin Programul Operational Dezvoltarea Resurselor Umane, proiecte de grant – cele depuse dupa 15 septembrie 2008. Cu doua saptamani in urma, oficialii din Ministerul Muncii promiteau, din nou, ca raspunsurile vor fi transmise, termenul expirand pe data de 10 iulie.

Raspunsurile nu au sosit, dar culmea este ca angajatii care raspund la telefon la biroul de evaluare sustin ca le-au trimis. As fi zis ca avem noi o problema cu faxul, dar am aflat ca mai sunt si altii in aceeasi situatie.

In plus, i-am exasperat atat de tare ca am solicitat explicatii si sa verifice numarul de fax incat oamenii m-au trimis sa scriu un email si mi-au inchis telefonul in nas.

Alt solicitant tocmai mi-a povestit ca la numarul de telefon anuntat pe site functionara i-a spus:  “nu sunt in masura sa va dau un raspuns, asteptati, ca veti primi”.

Eu nu vreau altceva decat sa aflu raspunsul. Stiu ca el exista si constat cu frustrare ca functionarii de la Autoritatea de Management il tin bine ascuns, parca ar fi cheile de la poarta Paradisului.

Diana Moroiu

Autoritatile au “omis” sa anunte adoptarea normelor pentru prefinantarea companiilor private. Sa fie numai ignoranta la mijloc?

Am aflat ieri, la deschiderea Targului IMM 2009, ca in noile Ghiduri ale Solicitantului pentru schemele de finantare ale investitiilor, prin fonduri structurale, se prevede prefinantare posibila de pana la 35% din valoarea eligibila a proiectului. Asteptam de cateva luni posibilitatea de prefinantare a firmelor private, in proiecte, si intre timp, din pacate, am semnat deja un contract, desigur fara posibilitatea de prefinantare, din cauza intarzierii aprobarii acestor norme. Si totusi, aflu ca erau deja aprobate, ba chiar publicate in Monitorul oficial, inca din luna martie! Ei bine, da! Am cautat in Monitorul oficial si le-am gasit! Ordin nr. 469 din 10/03/2009 (Ordin 469/2009), Publicat in Monitorul Oficial nr. 181 din 24/03/2009. Il puteti citi aici.

Acum, se ridica urmatoarele intrebari:

- daca firma noastra a semnat contractul in data de 16 martie, nu mai poate beneficia de aceste facilitati?

- dar cei care au semnat contracte dupa data de 24 martie, respectiv cateva sute de companii, probabil, pe schemele de investitii IMM (Programul de competitivitate) si microintreprinderi (POR)?

Ceea ce nu reusesc sa inteleg este DE CE nu a fost anuntata adoptarea acestei masuri! Am urmarit constant anunturile oficialilor legate de fonduri europene. S-au laudat cu mii de realizari, cate-n luna si in stele, insa de fiecare data au omis sa anunte ca poate fi obtinuta prefinantare de catre companii. Am cautat din nou, in declaratiile lui Emil Boc (cateva, mai jos) si in comunicatele Ministerului Finantelor Publice (vezi aici)

Declaratia lui Emil Boc din 23 martie

Declaratia lui Emil Boc din 24 martie

…si altele, care pot fi gasite pe site-ul Guvernului.

Mi-a scapat mie ceva? In cautarile de pe Google, apare o singura declaratie a secretarului de stat Bogdan Dragoi, pentru HotNews.ro, din 26 martie, dar nu se intelege daca e vorba de privati sau de publici – care deja aveau acces la prefinantare, dupa cum stim! Nu pot sa nu-mi imeginez diferite motive pentru care aceasta decizie a fost tinuta departe de ochii publicului. Sa fie numai ignoranta la mijloc?

Diana Moroiu

Proiecte respinse pe chichite birocratice. Caz concret!

La rugamintea unor prieteni am hotarat sa pun pe hartie experienta pe care am avut-o recent cu un proiect pe care l-am depus anul trecut pe fondul social european – programul de dezvoltarea resurselor umane.

Cum experientele bune mai rar se impartasesc, da, proiectul a fost respins, dar sa vedeti cum si mai ales de ce.

de Marin T.Barbu
Cu mult entuziasm, inca din 2007, am primit vestea fondurilor masive disponibile pentru proiecte de dezvoltarea resurselor umane. Am studiat programele disponibile, inca din faza de draft, si am decis ca trebuie sa depunem un proiect, pe o idee mai veche care acum isi putea gasi finantarea. Tinta finala era sa sprijinim liceenii in alegerea carierii. Cu niste baterii de teste recunoscute international, cu intalniri dintre liceeni si profesionisti din diferite domenii, cu consiliere permanenta. Se incadra perfect pe obiectivele FSE Pentru liceele romanesti, abordarea si instrumentele erau complet noi. Am facut focus-grupuri cu grupurile tinta pentru a vedea nevoile. Am creat un vehicul de proiect, un ONG dedicat care folosea in prima faza resursele si experienta a doua firme de consultanta: una in HR si cealalta in testare vocationala pentru liceeni. Am prezentat proiectul la 3 mari licee din Bucuresti, care au decis imediat ca vor sa intre intr-un program pilot. Toata faza de pregatire a durat circa 5-6 luni, cam pana in aprilie-mai 2008, cand s-a lansat apelul de propuneri pe care puteam depune proiectul. Dar greul de aici incepea. Avem un apel, cum procedam?

Ne-am pus voiniceste pe treaba. Am studiat documentatia (ghidul solicitantului si anexele), am descarcat formatul word al cererii de finantare, intelegand ca ulterior documentul word completat va fi incarcat on-line in aplicatia actionweb. Cererea de finantare a fost completata, circulata intre parteneri si liceele beneficiare, agreata si in final terminata, inclusiv formatarea necesara, la sfarsitul lunii iunie 2008. Incercand sa incarcam cererea in actionweb am constatat cu surprindere ca sistemul s-a schimbat: cererea nu se mai ataseaza ca document word, ci se completeaza direct on-line, mai simplu. Am inceput sa transferam din word in actionweb, descrierea proiectului. Dar actiunea s-a dovedit a fi mai anevoioasa decat ne asteptam. In primul rand am vazut ca continutul textboxurilor din actionweb diferea de cel al capitolelor similare din word. Am decis sa extragem cu copy pasaje din documentul word si sa completam cu paste pe actionweb. Una dintre primele remarci amare a fost ca formatarea se pierde complet, si ca fara formatare, curgerea textului este mai dificil de inteles, in special acolo unde in documentul word erau subtitluri sau buleturi. Mai mult, trecerea la textboxul urmator era conditionata de un numar maxim de bytes. Textul era prea mare si nu puteam salva ce am introdus. Am incercat sa mai stergem cateva paragrafe, dar tot era prea mare, fara sa stim si cu cat anume. Trebuie sa ajungem la 1000 bytes. Continuam sa stergeam din text, mai mult pentru a vedea cum este sa trecem la pasul urmator. In sfarsit, am depasit primul text box, si bucurosi, am apasat pe al doilea tab din descrierea proiectului pentru a vedea ce urmeaza, am revenit la tabul initial, dar surpriza! textul pe care il introdusesem disparuse. Adica trebuie sa o luam de la capat. Dupa cateva incercari repetate ca actionweb nu poate fi folosit decat daca ai textul final in alt document exact pe structura capitolelor din actionweb, la numarul de byte indicat, fara nici o formatare si la transfer, faci simplu copy si paste.

In fine, am decis sa repunem proiectul in word (style: normal) pe structura din actionweb. Am cautat undeva in actionweb un document care sa poate fi descarcat si completat mai usor pe structura impusa. In ciuda insistentelor, nu am gasit deci am facut noi unul. Am inceput sa compilam totul fara formatari si un ochi permanent la numarul de bytes.
Am cautat in word un counter care sa numere numarul de bytes. Nu am gasit decat unul care avea facea acest lucru cu numarul de caractere si nu cu cel de bytes. Ne-am intrebat, pe buna dreptate, cate caractere incap intr-un byte. Frustrati de propria necunoastere, am cautat pe google sa ne luminam. OK, un character = 1 byte. Deci puteam sa folosim counterul din word. Am inceput sa lucram pe text, dar cu dezamagire, am vazut ca depaseam la multe rubrici numarul de caractere, la unele cu mult la altele cu mai putin. Deci a trebuit sa eliminam si acolo unde nu se putea, pur si simplu am scris din nou totul, mult mai concis. Incepusem sa ne incadram si sa vedem luminita de la capatul tunelului. O noua nedumerire insa s-ar ridicat: Tools>WordCount din word are 2 tipuri de numaratoare: cu spatii si fara spatii. Oare care este sistemul de referinta din actionweb ca nu am gasit pe nicaieri nicio precizare. Am facut cateva testari pe actionweb si am tras concluzia ca limitarile sunt cu tot ‘cu spatii’. Am revenit la toate rubricile rescrise in word si am reverificat. Evident la unele, daca luam in considerare si spatiile, depaseam limita maxima. Iarasi am taiat si pe alocuri, acolo unde ceea ce ramasese nu era de natura sa mai faca de inteles mesajul, a trebuit sa o luam de la capat si sa scriem inca o data. Dupa circa 1 saptamana am finalizat totul, scris cu style ‘normal’ si in limita de caractere ‘cu spatii’ a fiecarei rubrici. Am reluat incarcarea textului in actionweb, cu multa incredere. Initial tinta noastra era sa depunem proiectul la inceput de iulie ca sa speram la o evaluare rapida si sa incepem eventual din septembrie, o data cu anul scolar. Acum tinta se schimbase: sa trecem macar de paznicul bytes-lor din actionweb. Am avut in schimb o noua surpriza, tot neplacuta, textul se incapatana sa fie in continuare prea lung. La limita de 1000 bytes, in word textul avea 980 bytes dar in actionweb nu era acceptat pe motiv de lungime necorespunzatoare. Dupa mai multe incercari am vazut ca se accepta totusi in limita de 1000 bytes ceea ce wordul numara ca 900-920 caractere (deci cam cu 10% mai putin). Oare la toate rubricile o fi tot la fel? Era doar o ipoteza si am decis sa o testam. Am introdus text aleator in mai multe rubrici, alese la intamplare. Regula se pastra. Deci la numaratoarea din word trebuia inca sa mai scadem pentru a fi ‘acceptati’ de actionweb. Inutil sa mai spunem ca simteam cum ne lasa nervii si o neputinta IT punea incet stapanire pe noi. Ne-am incapatanat sa continuam motivati de cauza nobila care ne mana. Am parcurs inca o data textul cu scopul de a-l reduce cu inca cateva zeci de bytes. Unele texte erau atat de concise incat eliminarea catorva cuvinte/propozitii risca sa-l faca neinteligibil. Asa ca unele au fost modificate inca o data radical. Povara filtrului numarului de biti era din ce in ce mai apasatoare. Incepusem sa ducem dorul clasicului word, al carui parfum era de un arhaic deconcertant. Noul sistem, modern, integral on-line, in 3 pasi, simplu si eficient, devenise din ce in ce mai chinuitor. De fiecare data rasuflam usurati cand nu mai aparea mesajul evervant, cu rosu, sub textbox : ‘Text prea lung’. Intreaga noastra atentie era acum la numarul de bytes. Dupa atatea incercari, aproape nu mai conta ce scriai, textul propriu-zis; scopul principal era sa intri evitand pe paznicul care te intreba cu obstinatie cati bytes ai. Au mai fost cateva hopuri printre care si trecerea in format .txt a bugetului pe care in mod normal il concepusem in Excel. Trecusem deja prin prea multe ca sa mai fim inca o data surprinsi. Cu stoicism si resemnare, am facut copy si paste din fiecare celula din Excel si le-am transferat in actionweb. Am avut noroc ca la detalierea bugetului, numarul maxim de byte nu a fost depasit pentru ca altfel nu stiu cum am fi facut. Nu eram pregatiti pentru o ajustarea a bugetului doar pentru a ne incadra in bytes si nici nu eram convinsi ca o mai succinta descrierea nu ar fi ridicat semne de intrebare de unde vin sumele respective. Am trecut de toate etapele si am salvat – ‘constiinta actionweb’ era curata: nu a gasit nicio eroare! Inainte de a trimite proiectul, am citit inca o data conditiile din ghidul solicitantului si modul cum se completeaza cererea de finantare pentru a fi siguri ca nu am omis nimic. Printre altele am vazut si ca este motiv de descalificare daca identitatea solicitantului este dezvaluita in descrierea proiectului. Am parcurs textboxurile din actionweb pentru a vedea daca nu cumva s-a ratacit pe undeva vreun nume. Citirea textului intr-un text box de dimensiuni mici care permite doar scroll cu o lungime de cativa pixeli daca textul depaseste inaltimea predefinita, nu este o sarcina prea usoara. Am gasit cateva referiri la identitatea noastra si le-am eliminat. Cand, aproape epuizati, am trimis in final proiectul, ne-am adus aminte de sistemul simplificat, on-line, in 3 pasi. Si de faptul ca aceste ‘fineturi IT’ nu au fost mentionate nicaieri in ghidul solicitantului sau lungul material despre cum sa completezi cererea. O banuiala ne-a incoltit rapid in minte – niciunul dintre cei care au conceput ghidul nu incercasera cap-coada sa completeze on-line o cerere de finantare. Altfel cu siguranta problemele ar fi fost identificate si adresate corespunzator. Ce inseamna un ghid de completare redactat de cineva care nu a parcurs practic toate etapele? Ori limitarile sistemului se cunosteau si atunci este lipsit de etica sa nu fie cuprinse in ghidul de completare, ori nu se cunosteau si atunci care mai este credibilitatea ghidului in pretentia lui de a sprijini potentialul beneficiar si a-i facilita completarea cererii?

Am depus totul la sfarsit de iulie 2008. In februarie 2009 (adica dupa mai bine de 6 luni de evaluare) am primit raspunsul. Proiectul se respinge pentru ca la nu stiu ce rubrica din ‘Informatii proiect’, numele organizatiei noastre a fost uitat intr-un textbox. Ne-am dezvaluit si nu trebuia. Regula s-a aplicat si proiectul a fost scos de pe lista. Nici macar nu a mai fost evaluat din punct de vedere tehnic. Desi decizia formal este corecta (in acord cu regulile din documentatie), opinia noastra este ca, in fapt, ea este un abuz birocratic, netinand seama de circumstante.

- ghidul de completare, care ar fi trebuit sa furnizeze instructiuni clare in utilizarea unui instrument modern si inovativ in peisajul proiectelor UE, nu mentioneaza nimic pentru a preintampina dificultatile cu care ne-am confruntat. Omite tocmai acele elementele practice care l-ar fi facut cu adevarat util. Este pe undeva hilar ca constati ca una dintrele grijile fundamentale ale actionweb este sa asigure cu acribie un numar maxim de bytes in propunere (probabil pentru a determina posibilul beneficiar sa nu cada in extrema unui scris prea amplu si a facilita o evaluare mai rapida), dar nu acorda nicio atentie prevenirii unor posibile erori firesti, de tipul numele solicitantului in anumite textboxuri.

Nu credem ca este responsabilitatea actionweb de verifica numele solicitantului in casutele de text nepermise dar consideram ca are rolul de a limita aceasta posibilitate si de a aloca in acest sens, cel putin acelasi efort ca pentru verificarile (fara impact major in eligibilitatea sau conformitatea proiectului) de numar de bytes. In conditiile unor schimbari semnificative ale documentatiei si mecanismului de aplicare si sub dificultatea utilizarii aplicatiei actionweb se creeaza practic conditii favorabile pentru erori involuntare. Iar in acest cadru, aplicarea stricta a unei reguli apare ca un abuz. Pentru ca ea nu mai slujeste scopului initial pentru care a fost creata si devine mai importanta decat scopul insusi.

- Mentionarea identitatii solicitantului, in cazul nostru, nu avea efecte negative asupra impartialitatii evaluarii, pentru ca organizatia noastra era cvasinecunoscuta, fiind recent infiintata, ca vehicul pentru proiectul de consiliere din licee. Probabilitatea ca un evaluator sa fi auzit de noi, si sa-si abata atentia de la proiect la organizatie, era oricum zero. Era evident faptul ca mentionarea numelui la sectiunea experienta a fost o scapare care nu fost facuta cu intentia de a influenta in vreun fel evaluarea.

Atunci cand administrativul prevaleaza in fata impactului se pericliteaza insasi ratiunea fundamentala a sistemului de evaluare si selectie care devine astfel ineficient.

Pe comunicarea respingerii ni s-a spus ca avem dreptul sa facem o contestatie in termen de 5 zile. Ceea ce am si facut. Cand ne-am dus sa o depunem ni s-a sugerat ca nu are nici un rost pentru ca nu avem nicio sansa. Atunci care mai era ratiunea sa ni se dea dreptul de a contesta? Ah, stiu, asa era formularul de comunicare a deciziei si trebuia respectat. Asa doar de forma. Pentru ca de fapt nu conteaza. Ai dreptul sa contesti, dar nimeni nu are obligatia sa-ti raspunda. Daca stai 6 luni sa ti se spuna ca ai completat gresit la o anumita sectiune si inca cateva luni pentru a primi un raspuns la o contestatie (care nici pana astazi nu a venit, cum nu au venit nici raspunsurile la proiectele depune la finalul lui 2008), inseamna ca birocratia a triumfat. Dar am totusi speranta ca lucrurile se vor indrepta.

Din nou

… desi nu le vedem, auzim despre fondurile europene, de data asta in discursul de astazi al primului ministru: “In 2007 şi 2008, România putea primi din fonduri structurale, potrivit alocării Uniunii Europene, 3 miliarde 129 milioane de euro, bani care să fie efectiv plătiţi către beneficiari în România. Guvernarea trecută a reuşit să aducă efectiv 6% din aceşti bani, adică 176 milioane de euro, din care 100 milioane de euro reprezintă plata aferentă programului JEREMIE, program de asistenţă. Deci aceasta este performanţa guvernării anterioare, în doi ani de absorbţie a fondurilor comunitare – 6% din cât ne-a alocat Uniunea Europeană”, a spus Emil Boc. (vezi discursul integral aici).

Imi propun ca, intr-una din zilele urmatoare, in care nu voi fi ocupat pana seara cu semnat si stampilat nustiucate exemplare ale unor acte necesare in proiect, sa fac un studiu: care politicieni, si de cate ori, au pomenit acest subiect in discursuri publice. De asemenea imi propun (la fel, daca nu voi fi ingropat pana la urechi in hartiile necesare la proiecte) sa contabilizez cum si cat au fost mentionate fondurile europene pana la sfarsitul anului…si sa vedem daca numai cu asta ne-am ales, sau chiar au fost luate ceva masuri?

Absorbtia fondurilor UE si lupta anticoruptie

Mi-e teama ca subiectul “absorbtiei fondurilor europene” va avea soarta “luptei anticoruptie”, pe care toata lumea a pomenit-o, ani de zile, lucru care nu a ajutat deloc la rezolvarea problemelor din domeniu. Ne amintim cu totii ca, inca din timpul negocierilor de aderare la Uniunea Europeana, capitolul justitiei a fost unul din cele mai sensibile si din acest motiv lupta anticoruptie s-a instalat rapid in discursurile tuturor politicienilor si ONG-urilor.

Nici la data aderarii subiectul nu era clarificat fata de Comisia Europeana, desi cu totii anuntasera, ca prioritate pe agenda, sa faca “ceva” in acest sens. Ne amintim si zecile, poate chiar sutele de rapoarte si atentionari ale organizatiilor non-guvernamentale. Cu toate acestea, rezultatul inca se lasa asteptat: suntem in martie 2009 si justitia face inca obiectul monitorizarii Comisiei Europene.

Absorbtia fondurilor europene a fost un subiect destul de placut politicienilor din momentul in care si-au dat seama ca mentionarea sumei de 30 de miliarde de euro atrage atentia serios, in orice context. Pe masura ce a trecut vremea si din cele 30 de miliarde tot nu se lipea nimic de Romania, subiectul a devenit si mai interesant, la nivel de promisiuni. Da, au inceput sa apara si rapoartele ONG-urilor. Deocamdata, putin consistente… In fine, odata cu schimbarea Guvernului, desigur subiectul este exploatat la maxim. Asa este, e corect! Trebuie sa se miste ceva! Asa este, si in cazul luptei anticoruptie, intentia era corecta! Sa vedem daca va ramane tot la nivel de intentie sau, mai rau, sistemul va reactiona numai dupa ce va fi “taxat” de institutiile europene.

Banii UE la baronii PSD – sau cum vor functiona altfel programele?

Auzeam pe cineva, de curand, ca mai bine era cand banii europeni se duceau la baronii PSD, intrucat, pe langa acestia, mai prindeau ceva si adevaratii beneficiari – oamenii care chiar aveau nevoie de bani.

Se stie ca acum cativa ani, la fiecare componenta a unui program de finantare, cateva proiecte erau ‘rezervate’ unor firme strans legate de baroni. Vorbesc de moda baronilor PSD. Mischie, Culita Tarata, fostul deputat Tocu de Neamt sunt doar cateva nume ale ‘abonatilor’ la fonduri UE. Constanta e de asemenea fieful unor proiecte pe a caror urme trebuie sa sapi, sa afli unde au ajuns, cu adevarat banii.

In ultimul timp, apele politice nu mai sunt atat de limpezi ca pe vremea partidului unic, astfel incat baronasii si baroneii de toate culorile politice nu mai au culoar liber.  Se pandesc unii pe altii, isi sapa pozitiile, isi pandesc functiile. Pandesc controlul pe bani. Cine s-a uitat cu atentie la schema guvernamentala, a observat impartirea:

- Marian Sarbu (PSD) la Ministerul Muncii, acolo unde se afla autoritatea care va gestiona programele de resurse umane (multi bani, da’ competente, mai putin; oamenii au probleme in interior)

- buldogul Blaga la MDLPL (adica banii pentru dezvoltare regionala, microintreprinderi, dar si infrastructura, alta decat marile proiecte de transport; si ceva turism, dar de tip agro)

- Nica la tehnologia informatiei (alt rezervor de bani)

Filme de Oscar finantate din bani Europeni

Am citit aici ca marele castigator al Oscarurilor, “Slumdog Millionaire”, dar si alte doua filme de pe podium au fost finantate prin programul MEDIA al Comisiei Europene.  Acest program a finantat, pana in prezent, zece companii romanesti de film, pentru productii cinematografice si distribuirea de pelicule in cinematografe.

Detalii aici